Este greu, a fost mereu, o sa fie mai bine sau ... mai rau. Sa-ti satisfaci toate poftele simultan este foarte dificil, de cele mai multe ori chiar imposibil iar pentru asta a fost inventat timpul, precum si etapele vietii. Cu totii am vrea sa fim capabili de a sarii unele trepte, insa nu multe sunt cazurile in care ne vedem ajunsi pe un varf de piramida fara a face vreun efort. Trebuie sa muncim mult pentru a ajunge acolo! Am fost invatat de mic cu munca si cu faptul ca trebuie sa am respect fata de toata lumea! Multumesc pentru asta parintilor mei, dar mai ales bunicilor care au avut o mare contriburie in cresterea mea, copil fiind. Un alt gand de multumire il am indreptat catre profesorii din liceu, dar mai ales spre cativa din facultate, care m-au indrumat si mi-au deschis ochii catre unele oportunitati ce s-au dovedit a fi prielnice la momentul acela, cat si acum!
Inca imi aduc aminte ca in anul 2010, in anul II de facultate fiind, ne ascundeam unul dupa celalalt ca sa NU plecam intr-un schimb de experienta de doua saptamani la o universitate din nordul Germaniei. Am plecat totusi! Fiind prima mea iesire din tara, recunosc ca mi-a fost teama de nou, de vorbirea limbii engleze altundeva decat in clasa de studiu, cu profesorii de la scoala si cu totul alte subiecte decat "My name is, I am from, I like to...".
Doi ani mai tarziu (tot la insistentele unor profesori) am plecat in Polonia. Pot spune ca acolo mi-am deschis apetitul de a calatorii, iar proiectele la care am participat dupa, doar au accentuat dorinta de a vedea cat mai multe tari si de a cunoaste cat mai multe persoane.
Un alt pas care il consider eu ca m-a intarit, mi-a dat incredere in mine si mi-am propus ca pot dar si ca merit ceva mai bun, este acela cand am urcat in autocarul ce ducea spre Iraq. 3 zile a durat drumul, pot spune ca si aceea a fost o calatorie la propriu. A fost o experienta buna, nu regret nimic din ce a fost si daca ar trebui sa o fac din nou, poate ca as repeta-o.
Cand alegi sa fii mai mult plecat decat acasa, stii ca poti pierde momente importante in familie, poti pierde prieteni sau chiar ultimele clipe pe care ai putea sa le petreci cu un om! Pleci cu acest compromis, insa viata ne-a pus in fata intotdeauna cel putin o rascruce de drumuri. Sunt sigur ca nu a fost si nici nu va fi ultima alegere pe care a trebuit sa o fac. Nu stiu ce voi face dupa, insa sunt sigur ca daca nu voi avea o surpriza placuta, macar o oportunitate pe care sa o rodesc, tot o sa am!
Raman acum in stand by pentru urmatoarele provocari. Trecutul m-a invatat, prezentul il traiesc, viitorul il astept!
Interesant blog.felicitari
RăspundețiȘtergere