O initiativa ce se apropie de final si care m-a pus pe ganduri.
Sa fie cu adevarat sfarsitul lumii in anul 2012, si masuri pentru acest moment sa fie luate in secret?
Banca de seminte din Norvegia:
Acest urias buncar destinat protejarii semintelor de pe intreaga planeta in cazul unor dezastre naturale sau provocate de om adaposteste in prezent peste jumatate de milion de varietati de seminte. Giganticul frigider a fost inaugurat oficial pe 26 februarie 2008 si deja a fost umplut.
Buncarul este sapat in platoul montan, langa satul Longyearbyen, din Svalbard – un arhipelag situat la nord de Norvegia. Climatul arctic asigura congelarea naturala a semintelor, in timp ce instalatii aditionale coboara temperatura constant la -18 grade Celsius. Muntele si zapada asigura protectia naturala uriasului adapost. “Regiunea care inconjoara buncarul cu seminte este izolata si nu este populata nici macar de ursi polari”, potrivit Trustului Global pentru Diversitate Agricola. Valoarea nepretuita a semintelor este reflectata si de natura inaccesibila a buncarului: “Oricine ar incerca sa ajunga la seminte va avea de trecut de patru porti ferecate: poarta grea de otel de la intrare, o a doua situata la 115 metri mai jos, in tunel, si in fine alte doua usi care se inchid automat”, scrie Trustul. “Cheile sunt codate in asa fel incat sa ofere acces la diferite niveluri ale facilitatii. Nu toate cheile descuie toate portile”.
Ca toate semintele care sunt pastrate in buncarul urias, cele nou aduse sunt dubluri prezente si in alte colectii. Materialul genetic cultivat pentru a obtine recolte rezistente la boli si la schimbarile climatice, care sa poata hrani o populatie in crestere, este pastrat in banci speciale, nu in adapostul din Svalbard.
Celelalte banci de seminte destinate supravieturii omenirii
Acest buncar nu este singular. Seminţe din toate cerealele folosite acum au fost depozitate în alte două bănci imense, plasate în zona Oceanului Îngheţat şi în Anglia.
Banca de seminţe Millennium se află la doar o oră de Londra şi adăposteşte cam un miliard de seminţe. Tehnologia folosită aici este la fel cu cea din Insulele Svalbard.
Există totuşi o diferenţă esenţială. Seminţele depozitate lângă Londra sunt folosite în tot felul de experimente, în timp ce suratele lor din grotele norvegiene sunt păstrate pentru vremuri grele. Din depozit, seminţele ajung în laboratoare. Aici, un jet de aer trece peste seminţele de probă. Forţa aerului separă seminţele uşoare şi gunoaiele de seminţele mai grele. Apoi, seminţele considerate valide ajung în uriaşe camere frigorifice, unde temperatura nu trece niciodată de minus 25 de grade.
În depozitul din Oceanul Îngheţat se păstrează în primul rând seminţele plantelor esenţiale pentru alimentaţia noastră. Banca din Insulele Svalbard dispune de o grotă lungă de 120 de metri, unde pot fi păstrate la temperaturi scăzute peste două miliarde de seminţe, care ar putea fi folosite în cazul unor catastrofe naturale.
Sursa:razvratirea.blogspot.com
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu