În iunie 2010, singurul român care a zburat în spaţiul cosmic, Dumitru Prunariu, preia preşedinţia Comitetului ONU pentru Utilizarea Paşnică a Spaţiului Extra-Atmosferic (COPUOS) şi, odată cu aceasta, o serie de provocări din domenii diverse, de la cel nuclear şi al navigaţiei la probleme ca încălzirea globală şi limitarea efectelor produse de dezastrele naturale.La 29 de ani de la zborul care îl făcea primul şi singurul român care a vizitat spaţiul cosmic, Dumitru Prunariu este desemnat pentru preşedinţia unui comitet al ONU care vizează folosirea spaţiului cosmic în interesul economiei şi cercetării mondiale.
Mandatul în fruntea comitetului este valabil doi ani. Pentru omul Prunariu, ajuns la vârsta de 57 de ani, “cea mai importantă realizare profesională rămâne însă zborul în Cosmos”, după cum chiar el recunoaşte.
PREVENIRE
SPIDER, reţeaua anti-dezastre
Programul SPIDER ţinteşte prevenirea statelor care sunt ameninţate de dezastre naturale. Asistenţa ONU este acordată înaintea, în timpul şi după eveniment.
SPIDER a devenit funcţional anul trecut, iar activitatea este coordonată de la Viena, cu grupuri de lucru la Bonn şi Beijing. "Pe lângă furnizarea de informaţii, de date concrete bazate pe imagini cosmice, ONU asigură şi pregătirea de specialişti pentru interpretarea acestor date. Degeaba oferim informaţii de preţ într-o ţară nedezvoltată, fără specialişti, dacă nimeni nu ştie să le analizeze şi să se folosească de ele", spune Prunariu.
Aceasta imensă reţea de supraveghere prin satelit a fenomenelor de pe Terra a fost posibilă prin obţinerea unui acord între agenţiile spaţiale ale principalelor puteri cosmice (inclusiv SUA, Rusia sau China) şi alte instituţii internaţionale de profil.
România, "difuzor" pentru Europa de Est
În cadrul programului, la Bucureşti, Agenţia Spaţială Română (ASR) va găzdui un centru regional de difuzare a datelor. Regiunea care se va baza pe informaţiile de la ASR este cea a Europei de Est. Un astfel de centru ar putea exista şi în Ucraina, dar Prunariu spune că, în acest caz, cele două agenţii spaţiale îşi vor împărţi sarcinile. În domeniul tehnicii de lucru, Kievul beneficiază din plin de aparatura moştenită de la URSS.
Anul trecut, state din America Centrală, Asia de sud-est, Pacificul de Sud şi Africa (zone puternic şi frecvent afectate de catastrofe naturale) au cerut asistenţa ONU pentru a-şi îmbunătăţi abilităţile de management al dezastrelor.
România a beneficiat de suportul informaţional al ONU, la inundaţiile din ultimii ani.
CONTROVERSA APOPHIS 2036
Distrugerea asteroizilor - "soluţie fantezistă"
O altă sarcină a comisiei care va fi condusă de cosmonautul român este analizarea corpurilor cosmice a căror apropiere de Pământ poate deveni periculoasă.
Cazul asteroidul "Apophis", mediatizat intens în ultima vreme, este doar o particularizare a unui subiect vast ce se dezbate în cadrul COPUOS. Prunariu spune însă că astfel de asteroizi sunt descoperiţi zilnic, iar încercarea de a-i distruge printr-un bombardament nuclear ar trebui să fie ultima soluţie, cea disperată.
Apophis - numit după zeul egiptean al răului şi distrugerii - ar putea lovi Pământul în 2036, iar oamenii de ştiinţă ruşi au avansat varianta distrugerii asteroidului. Acţiunea ar implica trimiterea unei sonde, care să studieze traiectoria obiectului, şi apoi bombardarea nucleară a corpului.
Cosmonautul român consideră că metoda optimă în acest caz este devierea obiectului. "Distrugerea este o chestie fantezistă, gen Armagedon. E recomandabilă numai dacă nu există timp pentru acţiunea de deviere", spune românul. El adaugă că prima fază a devierii unui corp cosmic de dimensiunile lui Apophis (diametru estimat la 270 de metri) trebuie derulată cu 15-20 de ani înainte de anul estimat al posibilei ciocniri cu Terra.
Astăzi, un asteroid trece foarte aproape de Terra
Potrivit NASA, există posibilitatea ca Apophis să lovească Terra de şase ori în intervalul 2036-2103. Această probabilitate este de 0,00074%, valoare
considerată ridicată de specialiştii în domeniu, deşi înseamnă o şansă din 135.000. Şansa de a lovi Terra în 2036, la prima dintre posibilele ciocniri, este chiar mai mică, de 0,00043% (1 din 233.000). În schimb, şansa ca un asteroid (2008 EM68) - ce-i drept de dimensiuni mult mai mici - să lovească Terra în 2010 este de circa 1 la 900.000.
Astăzi, un asteroid cu diametrul între 11 şi 24 de metri va trece la o distanţă foarte mică de atmosfera terestră. 2010 AL30, care se deplasează cu o viteză de 9,95 kilometri pe secundă, va trece la 135.000 de kilometri de Pământ (cca 0,3 distanţe lunare). Din datele prezentate pe site-ul NASA, AL30 este obiectul cosmic care va trece cel mai aproape de Terra în prima jumătate a acestui an.
Obiecte cosmice care pot lovi Terra în 2010:
Nume
Risc de impact 2010(%)
Diametru estimat (km)
Viteză deplasare (km/s)
2008 AO112
0,00000086
0,31
3,22
2007 YM
0,00000095
0,02
8,04
2008 EM68
0,00011
0,01
14,63
2004 FU162
0,00000019
0,006
9,72
2005 TM173
0,00000041
0,051
8,78
2007 UO6
0,0000022
0,012
11,71
2008 VL
0.0000003
0.008
9,16
Notă: anul din denumire semnifică anul descoperirii respectivului obiect apropiat de Terra
NAVIGAŢIE
Galileo, un pas înainte pentru Europa
Sistemul european de navigaţie EGNOS funcţioneaza oficial din toamna lui 2009 şi asigură coordonarea prin satelit a întregii activităţi de navigaţie aeriană deasupra Europei şi Africii de Nord", spune Prunariu, reprezentant oficial al României la reuniunile legate de sistemul european de navigaţie globală prin satelit, găzduite de Bruxelles. Programul Galileo va reprezenta sistemul global de navigaţie prin satelit al Europei, care va integra sistemul EGNOS. Sistemele europene sunt singurele din lume sub coordonare civilă şi vor garanta prin contract cu utilizatorii calitatea şi precizia semnalului.
În plus, EGNOS este certificat în transportul european (devenind responsabil în caz de eroare), GPS-ul (care rămâne cel mai folosit, chiar şi în Europa) nu oferă aceste garanţii.
Operaţional din 2014
"Sistemul de navigaţie european este utilizat cu drepturi juridice de către aviaţie, fie că vorbim de avioanele de pasageri ale marilor companii sau de un avionaş care decolează de pe aerodromul din Clinceni", spune Prunariu.
EGNOS este primul sistem pan-european de navigaţie prin satelit. El a fost rezultatul unei colaborări între Agenţia Spaţială Europeană (ESA), Comisia Europeană (CE) şi Organizaţia Europeană pentru Siguranţa Navigaţiei Aeriene (EUROCONTROL). În lume, pe lângă GPS-ul american
, alte sisteme performante de navigaţie prin satelit sunt cele ale Rusiei (GLONASS) şi cel viitor al Chinei (COMPASS).
Proiectul Galileo, cu un cost estimat de 3,4 miliarde de euro, va fi o alternativă sau un instrument complementar GLONASS şi GPS. Galileo ar trebui să devină operaţional în 2013, dar unele dificultăţi de implementare vor inaugurarea sistemului pentru 2014. La proiect participă, alături de Uniunea Europeană, China, Israel, Ucraina, Maroc, Coreea de Sud şi Norvegia.
DEŞEURI
"Cosmosul a devenit un spaţiu aglomerat"
În spaţiul cosmic, există aproximativ 70.000 de obiecte de provenienţă umană, a căror traiectorie este urmărită în permanenţă. "Din spaţiu, nu poţi culege deşeurile. Trebuie să previi înmulţirea acestora", crede Prunariu, care adaugă că spaţiul extra-atmosferic a devenit unul prea aglomerat.
"Nu de puţine ori, este necesară efectuarea de manevre în spaţiul cosmic, mai ales în cazul navelor pilotate, pentru evitarea acestor resturi", spune specialistul român. În prezent, agenţiile spaţiale sunt obligate să găsească şi să aplice soluţii pentru întoarcerea în atmosferă a obiectelor folosite în misiuni cosmice.
Ultimul accident grav în spaţiul cosmic a avut loc anul trecut, când un satelit dezafectat ajuns în spaţiu pe vremea URSS s-a ciocnit cu un satelit funcţional al SUA din reţeaua de comunicaţii IRIDIUM, la o viteză de aproximativ 8 km/s.
Integral in Evenimentul Zilei
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu