Poliţiştii creştini vor paşapoarte, nu şi „cipul Satanei”

Noile paşapoarte biometrice, numite şi „ale Satanei” printre credincioşi, nu-i bagă în sperieţi pe membrii Asociaţiei Poliţiştilor Creştini. Eliberarea paşapoartelor cu cipuri biometrice – proces finalizat ieri, odată cu intrarea în sistem şi a ultimului judeţ, Vrancea nu-i bagă în sperieţi pe poliţiştii care şi-au dedicat viaţa Lui Dumnezeu. Actele au stârnit controverse încă de la apariţie printre creştinii radicali, pe motiv că ar fi un semn al Apocalipsei - codul de bare ar include „numărul satanic” 666. Membrii Asociaţei Poliţiştilor Creştini din România (APCR) sunt de acord să-şi facă aşa-numitul „paşaport al Diavolului”, fără frica unei Apocalipse iminente.

N-ar accepta însă nici morţi un cip cu 666 în corp, indiferent de înlesnirea muncii în ordinea publică, pe motiv că Biblia e tranşantă în astfel de cazuri. Când cipurile cu 666 vor fi introduse în corp, poate să fie cea mai simplă cale de a prinde infractori, pentru ei e clar: abia atunci vine sfârşitul lumii cu Antichrist cu tot.

ACTELE DE MÂINE ŞI FRICA ZILEI DE APOI

„Dacă aveam datele astea la cutremurul din ’77, era mult mai uşor”

Maşina lui Vasile Oniga, agent de ordine publică în rezervă, actualmente pensionar, e cufundată într-o muzică liniştitoare, uşor ritmată, închinată Lui Dumnezeu. Povesteşte cum mulţi infractori „de top” L-au „primit pe Dumnezeu” în închisoare, cu ajutorul unor îndrumători spirituali cum este şi el. Fostul agent virează scurt, caută un local unde un interviu ar putea să aibă loc, însă nu pare a cunoaşte prea bine astfel de „locuri ale pierzaniei”, semn că s-a lepădat de Diavol de ceva vreme. Aşa că face stânga, spre parcarea unui mall.

Poliţistul Vasile Oniga este un creştin practicant extrem de implicat, care şi-a descoperit chemarea faţă de religie prin ’95-’96, după Revoluţie. Dincolo de încrederea propriu-zisă în mântuirea sufletului prin credinţă, Oniga şi colegul său mai în vârstă, Năstase Dinică, colonel de poliţie pensionat, creştin şi el, au un atribut în plus faţă de alţi colegi de breaslă: sunt preşedintele, respectiv, secretarul general al filialei Bucureşti al unei organizaţii care a stârnit multora zâmbetul pe buze la înfiinţare, şi anume Asociaţia Poliţiştilor Creştini din România.

Greu de găsit un „echipaj” mai potrivit pentru a pune la punct probleme arzătoare ce au pus acum ceva vreme un zid între credincioşii înflăcăraţi şi lucrătorii din Ministerul de Interne: „conţin” noile paşapoarte biometrice 666, cifra Diavolului, sau nu? Ne vindem sufletele cu patalama?

Informaţia ar stârpi îndoiala

Colonelul în rezervă Năstase Dincă susţine că românii sunt specialişti în datul cu părerea. În calitate de om informat, afirmă că între noile paşapoarte şi numărul 666 nu există nicio legătură. Dă exemple şi pune mereu întrebări, pentru a vedea la ce nivel trebuie să coboare nivelul discuţiei: „Ştiţi ce sunt datele biometrice? Sunt şi alte date de identificare în afară de amprentă: înseamnă şi voce, înseamnă şi fizionomie, înseamnă şi iris, astea sunt date biometrice de identificare care fac obiectul studiului unor institute de cercetări din armata noastră. Sunt lucruri necesare oriunde”.
Ştie pe pielea lui, cum ar veni, cât de mare nevoie este în munca poliţistului de aceste date: s-a ocupat de strângerea celor ucişi de cutremurul din 1977, mare parte dintre ei desfiguraţi. „Au rămas vreo 100 şi ceva de oameni neidentificaţi. Dacă aveam datele astea, era mult mai uşor”, concluzionează el.

Şi totuşi, confuzia există. E şi un pasaj în Biblie referitor la asta şi Vasile Oniga îl poate citi. Are la el Noul Testament. „Apocalipsa, capitolul 14”, anunţă, grav, Vasile Oniga. Deschide o ediţie de buzunar a cărţii sfinte şi, când ajunge unde trebuie, începe să plimbe un deget gros peste rânduri. „Spune aşa: «Şi-a făcut ca toţi mici şi mari, bogaţi şi săraci, liberi şi robi, să primească un semn pe mâna dreaptă sau pe frunte. Şi nimeni să nu poată cumpăra sau vinde fără aibă semnul acesta, adică numele Fiarei sau numărul ei. Aici este înţelepciunea: cine are pricepere să socotească numărul Fiarei, un număr de om. Şi numărul ei este şase sute şaizeci şi şase»”. E şi un „666” scris cu pixul după acest din urmă rând, ca lucrurile să fie clare. De acolo, din Apocalipsă, se prevede clar că, în vremurile din urmă, Antichristul se va instaura la putere şi vor veni vremuri pline de grozăvii, crede Oniga.

O scurtă controversă

Dar este paşaportul biometric semnul? Ei bine, aici intervin nuanţe şi mici contradicţii:

„Vasile Oniga: Nu, n-are nicio legătură numărul 666 cu paşaportul sau cu buletinul.
Năstase Dincă: În primul rând, treaba asta – eu nu mă pricep foarte tare la asta, dar m-am documentat – la momentul actual e vorba de codul de bare. Or codul de bare...
Vasile Oniga: ... Poartă numărul 666.
Năstase Dincă: Nu, nu...
Vasile Oniga: ... În Parlament s-a confirmat că poartă. A fost o dezbatere în parlament şi a spus că, într-adevăr...
Năstase Dincă: Eu am citit materiale şi am documente...
Vasile Oniga: Am fost în Parlament, invitat la dezbaterea cu micro-chipurile.
Năstase Dincă: ... O parte din cercetători, din cei care ştiu treaba asta, spun că e vorba de fapt de 555. Nu e nicio problemă, pentru că acest paşaport se implementează în paşaport, în hârtie, nu în mine...”.

Mai clar: abia atunci când va veni vremea cipurilor introduse în corpul uman trebuie să ne temem, susţine Vasile Oniga. Creştini sau nu, oamenii trebuie să-şi dea seama atunci că nu poate fi vorba de lucru curat: „Dacă mie îmi bagă în corp aşa ceva, nu mai sunt om, sunt un mini-robot. Cel care are telecomanda în mână are puterea şi devin o piesă jucătoare în mâna sa”. Crede că scenariul e posibil şi că, la un moment dat, va fi servit ca alternativă la „incomodele” documente clasice. Ceva de genul: „de ce să umbli cu paşaportul după tine? Îl poţi pierde. Mai bine îl introducem în corp şi gata”. Apoi vine un specialist din poliţie şi spune: „dom’le, e mult mai bine!”. Oniga crede că vor fi şi constrângeri, că se va da un termen şi - când acest termen va expira - „va veni chiar Antichristul şi va întreba: «Cu ce se diferenţiază cei care poartă micro-cipuri de cei fără?». Şi va spune: «ia puneţi-le numărul vizibil pe mână şi pe frunte celor care poartă micro-cipul»”. Şi cam asta ar fi diferenţa.

„Acel micro-cip, ca un bob de orez, are informaţiile lui”

„Deci noi suntem împotriva introducerii în corpul uman”, repetă Vasile Oniga. „În rest, pot să le pună unde vor ei şi, ca atare, nu ne deranjează. Chiar încurajăm oamenii, le zicem: «când mori, nu iei paşaportul cu tine, iei trupul ăsta şi Dumnezeu spune clar că trupul omului e templul lui Dumnezeu. Dacă laşi să fie pângărit templul lui Dumnezeu, atunci să dai socoteală». Iar acel micro-cip, ca un bob de orez, are informaţiile lui. Dar vreau să zic că nu-l mai poţi da jos. Când te scormoneşti să-l scoţi de acolo, te cureţi singur. Are învelişul ăla cu electroni care se distruge şi care automat creează un contact cu organismul, deci te duci... Ca atare noi trebuie să fim pregătiţi!”, avertizează preşedintele filialei bucureştene a APCR.

Fiecare face însă ce crede de cuviinţă. Până la urmă, în faţa lui Dumnezeu „rămânem singuri, noi şi păcatele noastre”.

DRUMUL SPRE CREDINŢĂ

„Până în 1990, Ceauşescu era Dumnezeul nostru”

Dincă a devenit creştin după ce un infarct l-a trimis pe patul de spital, chiar în zilele Revoluţiei. Crede că asta a fost mântuirea lui: să fie la un pas de moarte, dar şi ferit de focurile străzii. Înainte de ’90 era şef la „judiciar” – „Prindeam hoţi”.

Vasile Oniga e creştin practicant de când nenorocirea i-a lovit familia. Fratele său, tot fost poliţist, a fost încarcerat pentru omor. Acum, fratele a ispăşit câţiva ani buni de puşcărie, s-a creştinat şi el acolo, la „răcoare”, dar Vasile continuă să-i susţină nevinovăţia. Spune totuşi că l-a iertat pe cel care ar fi de fapt adevăratul autor al crimei. Aşa e „creştineşte”. „De-abia după 1990 m-am întors la Dumnezeu. Până în 90 n-aveam treabă. Dumnezeul nostru era Ceauşescu, era doctrina comunistă. Chiar dacă fiecare avea în inima lui un dram de Dumnezeu, era foarte greu să-l păstrezi”, spune poliţistul.

Romani 13: „Ei sunt în slujba lui Dumnezeu”

Munca de poliţist la ordine publică a lui Oniga implica adesea intervenţii ceva mai neortodoxe. Mai un pulan peste spinare, mai o gheată bine plasată cât să nu fugă infractorul. Vasile Oniga a cercetat şi L-a găsit pe Dumnezeu chiar şi în intervenţia în forţă. Scoate Biblia de buzunar, deschide unde a pregătit un semn. Citeşte: „Romani 13: «(...) Nu vă răzbunaţi singuri, ci lăsaţi loc mâniei lui Dumnezeu, căci este scris: Răzbunarea este a mea». Şi aici vine supunerea faţă de autorităţi. Şi spune aşa: «Oricine să fie supus autorităţilor superioare. Nu este autoritate care să nu vină de la Dumnezeu. De aceea cine se împotriveşte autorităţii se împotriveşte lui Dumnezeu. Vrei să nu-ţi fie frică de autorităţi? Fă binele şi vei avea laudă din partea lor (...) Dar dacă faci răul, teme-te, căci nu degeaba poartă sabia» – aşa era pe vremea aia. «Ei sunt în slujba lui Dumnezeu». Deci avem baza clar, se spune că trebuie să iei măsurile”, explică Oniga. De alături, Năstase Dincă întăreşte: „Da, da, baza legală există!”.

„Diavolul intră ca infractorul, dă buzna”

Până să se pensioneze, să-şi dedice mai mult timp iubirii faţă de Dumnezeu, Oniga a îmbinat munca şi credinţa. Rapoarte, dar şi rugăciune. Când prindea un infractor începea să-i ţină predici din Biblie, să-i vorbească despre viaţa curată pe care ar fi trebuit să o trăiască. „În timp ce făceam demersurile, îi vorbeam de Dumnezeu. Şi acel om, până la sfârşit, îmi recunoştea fapta. Ziceau: «Există poliţist aşa ca dumneavoastră la ora actuală? ». «Da, există, şi voi n-ar trebui să mai fiţi infractori». Vă spun un lucru, criminalii se căiesc cel mai repede. Noi mergem şi prin penitenciare, să le vorbim de credinţă deţinuţilor”, spune Vasile Oniga. De curând a auzit de „nume grele” care s-au întors, acolo, după gratii, către Dumnezeu. „De pildă, Sandu Geamănu...”, dă poliţistul un exemplu.

Cât despre „treaba” aia cu „iubirea faţă de aproape”, aici intervin uneori aspecte care i-au făcut pe Oniga şi Dincă să creadă că infractorii nu merită atâta simpatie. „De altfel nimeni nu merită, că trăim în păcat. Dacă Dumnezeu a trimis pe unicul său fiu, pe Mântuitorul Iisus Hristos, oare noi meritam? Eu zic că nu. Dacă nu venea El, soarta noastră era Iadul. Şi omul care nu vrea să aibă o relaţie personală cu Dumnezeu e păcatul lui. Că Dumnezeu nu ia cu forţa, bate la uşă şi dacă vrei să-l primeşti, bine. Intră pe uşa din faţă! Diavolul intră ca infractorul! Dă buzna şi lasă în inima ta jale. De aia mulţi se spânzură, se omoară”, spune Vasile Oniga.

Una peste alta, până vine Apocalipsa, poliţiştii creştini de la Asociaţie pun la cale întâlniri superbe, în miezul cărora apare, ca prin minune, spune Oniga, curcubeul. „Asta facem la asociaţie. Cazuri personale, orice. Mai auzim de câte un poliţist care s-a împuşcat şi vrem şi noi să sprijinim cumva familia. Cât putem. Material, ne rugăm la Dumnezeu, să putem să ajutăm şi noi”.

PROIECT FINALIZAT

Paşapoarte biometrice la tot poporul

Implementarea paşapoartelor biometrice la nivel naţional s-a încheiat ieri, după ce şi judeţul Vrancea a început eliberarea acestor acte. Proiectul a fost unul dintre obiectivele stabilite pentru aderarea României la Spaţiul Schengen. Ideea a stârnit însă, imediat după apariţie, controverse printre creştinii practicanţi, aceştia motivând - „înarmaţi” cu pasaje din „Apocalipsa” - că cipurile ar conţine în codul lor „numărul Satanei”, seria de cifre 666.

Scrie Evz

Caiti-va, ziua cand veti avea pasaport biometric este aproape ! :))