Zilele acestea, un strat de câţiva centimetri de zăpadă a paralizat toată România. Trenurile au avut întârzieri de până la 10 ore, drumurile europene au fost blocate, iar oamenii captivi în propriile maşini mai mult de 24 de ore au recurs la metode extreme ca să supravieţuiască.Mulţi dintre ei au topit zăpada şi au băut-o ca să nu moară de sete, până când au ajuns la ei salvatorii. Autorităţile au spus că avem parte de o iarnă grea.
Ziarul Libertatea vă arată însă azi ce înseamnă cu adevărat o iarnă grea în România. În 1954, conform Aristidei Busuioc, şef climatologie în cadrul Administraţiei Naţionale de Meteorologie, stratul de zăpadă a măsurat între 2 şi 5 metri. Tot atunci, mai precis în perioada 3 - 5 februarie, ne-a lovit şi cel mai puternic viscol înregistrat vreodată în România.
Cel mai mare viscol, în acelaşi an
Şi asta nu e tot. În Bucureşti, viteza vântului a fost de 126 km/h, iar cantitatea de zăpadă depusă în ţară a fost copleşitoare.
În aceste condiţii, nu ne rămâne decât să ne rugăm să nu avem parte de aşa iarnă, fiindcă, la felul în care se mişcă acum autorităţile, sigur murim sub troiene.
«Nămeţii se ridicau cât casa»
Carol Wagner, un bucureştean din sectorul 4, în vârstă de 100 de ani, îşi aminteşte de cea mai mare zăpadă pe care a văzut-o.
“În 1929 am prins cea mai mare zăpadă din viaţa mea. Pe vremea aia, locuiam la curte, iar nămeţii se ridicau aproape cât casa. Îmi amintesc că n-am putut să deschid uşa şi am ieşit pe geam. Cu chiu, cu vai, am reuşit să fac o potecuţă de câţiva centimetri până la poartă. Pe vremea aia era altceva. Atunci nu erau utilaje de deszăpezire ca acum. Oamenii cărau zăpada cu căruţa şi o aruncau în Dâmboviţa”, ne-a povestit bătrânul.
“Şi în ’54 a nins puternic. Îmi amintesc că am stat acasă aproape o săptămână, pentru că traficul era paralizat şi nu aveam cum să ajungem la serviciu prin nămeţi”, încheie Carol Wagner.
foto: Gabriel Pătruţ
Sursa : Libertatea
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu