Finlanda, unde Europa ţine piept Statelor Unite

Sistemul educaţional finlandez surprinde pe toată lumea. Fără a avea clase speciale pentru copiii supradotaţi sau cine ştie ce metode de predare sofisticate, Finlanda are cele mai spectaculoase rezultate la nivel liceal şi contează din ce în ce mai mult în lumea cercetării.

Cu o economie bazată în mare măsură pe electronice şi telecomunicaţii, nordicii au înţeles că primul lucru în care trebuie să investească este cercetarea. Printre cei racolaţi de puternicul sistem finlandez se numără şi câţiva români.

Totul porneşte însă de jos şi se bazează pe o construcţie armonioasă şi unitară. Imediat după naştere, fiecare mamă primeşte un pachet din partea guvernului de la Helsinki, din care cărţile educaţionale sunt nelipsite. Marele avantaj pare a fi însă modul în care sunt selectaţi şi trataţi profesorii.

În primul rând, pentru a preda, candidatul trebuie să fi absolvit masteratul. Nivelul de salarizare, comparabil cu cel din Statele Unite, îndeamnă profesioniştii spre acest sector. Astfel, pentru fiecare post de profesor sunt 40 de candidaţi. De vreme ce în sistem intră elitele, s-a luat decizia inspirată de a li se da mână liberă.

Ţara cu cei mai inteligenţi liceeni

Acest amănunt este perfect descris de un director de program din partea Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). "În cele mai multe state, educaţia este ca industria constructoare de maşini. În Finlanda, profesorii sunt antreprenorii", spune Andreas Schiler, coordonatorul Programului pentru Evaluarea Internaţională a Elevilor, derulat de OCDE în 2008. În urma evaluărilor internaţionale, elevii finlandezi s-au dovedit a fi cei mai inteligenţi. Ei au obţinut cele mai bune rezultate la cunoştere ştiinţifică şi s-au clasat printre primii la matematică şi apetitul pentru lectură.

Vorbeam de lectură. În şcoli, profesorii insistă pentru această activitate, iar municipalitatea a înţeles utilitatea cărţilor şi a pus pe roate, la propriu, un proiect interesant. Astfel, pe câteva dintre liniile lungi circulă un autobuz care îi îndeamnă pe tineri să viziteze biblioteca, prin intermediul monitoarelor instalate în interior

. Sunt prezentate cărţi pentru diferite vârste, adresele bibliotecilor, taxele, orarul de lectură şi alte informaţii utile.

INEDIT. Simpaticul autobuz care promovează bibliotecile, într-o parcare

Perfomanţe egale în şcoli

Interesant este că finlandezii cheltuie enorm pentru fiecare elev. Anual, pentru fiecare copil este acordată suma de 7.500 de dolari

, aproape la fel de mult ca în Statele Unite. Marele avantaj este că fiecare şcoală primeşte fonduri în funcţie de numărul de elevi, nu de performanţe, renume, localizare geografică etc. De altfel,o altă concluzie a testului numit mai sus este că Finlanda este ţara cu cele mai mici diferenţe între şcoli. Adică şcolile din mediul rural au punctaje foarte apropiate de cele din marile oraşe.

Întregul sistem universitar este de stat. Sunt permise liceele private, dar perceperea de taxe de studiu este interzisă. Puţinele astfel de licee sunt finanţate de firme, în speranţa că vor îndrepta elevi valoroşi spre sectorul lor de activitate.

Educaţia primară şi secundară este finanţată integral de structurile guvernamentale locale, în timp ce educaţia universitară este finanţată de stat şi diverse companii, cum este exemplul gigantului finlandez de pe piaţa mondială a telecomunicaţiilor, Nokia. Primul moment în care se face o selecţie a elevilor valoroşi este la vârsta de 15 ani, când un test asemănător fostelor trepte de liceu din România îi desemnează pe cei care merg la licee şi la şcolile vocaţionale.

Un alt element interesant este că, după absolvirea unei facultăţi politehnice, care are un covârşitor caracter practic, fostul student trebuie să lucreze în domeniu timp de trei ani pentru a urma studiile masterale.

"Nu avem petrol sau alte bogăţii. Marea comoară a finlandezilor sunt cunoştinţele" - un director de şcoală din Finlanda, într-un interviu pentru Wall Street Journal

NUMERE:

5,9 miliarde de dolari - bugetul pentru educaţie

100% - procentul alfabetizării

60% - procentul celor care termină studiile liceale

45% - procentul celor care au parte de educaţie vocaţională (trecerea de 100% este motivată de dorinţa celor de la liceu de a urma şi cursuri vocaţionale şi invers)

25% - studii universitare

Aceste procente justifică eficienţa sistemului educaţional finlandez: oferă pe piaţa muncii atât muncitori bine instruiţi, cât şi personal cu studii de aprofundare - concluzia unui raport al Departamentului de Educaţiei al Statelor Unite, după o analiză atentă a educaţiei finlandeze.
Sursa : http://www.evz.ro